Sondaj (2)

Stiu ca a trecut destul de mult timp de cand am zis ca o sa postez un nou sondaj, dar adevarul e ca nu am stiut despre ce anume sa fie. Asa ca am ramas tot la lectura: “Ce va place sa cititi cel mai mult?”. Iar variantele de raspuns sunt:

• Eseu/Memorialistica;
• Poezie;
• Proza;
• Other.

Gasiti sondajul ca si data trecuta – sub widgetul RSS.

Astept sa votati pana la sfarsitul lunii august a.c.!

Va doresc tuturor un weekend prelungit frumos! A, si votare placuta maine la euro-parlamentare!

Colocviul Tinerilor Scriitori, editia a IV-a, 15-17 mai 2009, Alba-Iulia

E prima editie la care am fost invitat si la care am participat. Din pacate,  din cauza unui program extrem de incarcat in perioada asta, nu am reusit sa ajung decat sambata, pe 16 mai. Dar a fost foarte OK si asa, pentru ca am putut sa asist la dezbateri, ceea ce era, in fond, cel mai important.

Chiar daca am stat numai vreo 8 ore la Alba-Iulia, mi-a placut  foarte mult, in special pentru ca organizatorii erau foarte atenti sa se respecte timpul alocat dezbaterilor si tuturor manifestarilor din program – ceea ce se intampla destul de rar la noi -  si pentru ca moderatorii s-au implicat extrem de activ in dezbateri, incercand sa-i provoace pe cat mai multi scriitori sa intervina in discutii.

Desigur, cele mai aprinse schimburi de opinii au fost la tema centrala: “De ce e bine/rau sa intri in USR?”. Bine, pe mine nu m-au lamurit nici unii, nici altii, nici aparatorii USR-ului (foarte putini, ce-i drept, iar acestia erau mai mult moderati in afirmatii), nici detractorii institutiei, care, din pacate, nu au reusit sa vina cu solutii viabile, astfel incat USR-ul sa devina o institutie adevarata – din punctul lor de vedere.

Pacat ca nu s-a putut trage nicio concluzie la final – in cadru oficial, desigur. Probabil ca la after party (aka masa de seara s.cl.) discutiile au continuat, dar eu nu le-am mai prins, pentru ca trebuia sa ajung la autobuzul care ma aducea inapoi la Sibiu. Si din cauza asta am ratat si intalnirea cu white noise.

All in all, a fost o editie reusita si, pe langa faptul ca am putut sa asist la niste dezbateri provocatoare, am avut prilejul sa ma intalnesc cu niste prieteni pe care nu-i mai vazusem de catva (destul de mult) timp si sa cunosc personal alti scriitori pe care nu-i stiam decat din citite sau auzite.

Felicitari echipei de organizare si, in special, lui un cristian!

Au mai scris despre colocviu: Rita Chirian, Octavian Soviany, Razvan Tupa, un cristian, Miruna Vlada, white noise.

Pentru poze si alte info, intrati pe blogul colocviului – aici.

Rezultate sondaj 1

Asa cum am promis, pe 1 mai, am oprit votarea la sondajul “Cititi literatura romana contemporana?”. Din pacate, n-am avut timp pana acum sa postez rezultatele sondajului.

N-au fost foarte multe voturi, dar destule pentru traficul acestui blog (12.683 hits in 2 ani si un pic). In total, 29 de voturi. Statistica arata in felul urmator:

Foarte multa – 12 voturi (41%);

Cateodata (o carte la 1-2 luni) – 12 voturi (41%)

Nu, nu ma intereseaza, citesc mai mult literatura universala – 3 voturi (10%)

Exista asa ceva?! – 2 voturi (7%)

Se pare ca am avut si egalitate la primele doua variante de raspuns Dar va las pe voi sa trageti concluziile. Eu spun doar ca sunt multumit de cum s-a votat.

Stay tuned, in curand o sa postez un nou sondaj!

Pana atunci, numai bine tuturor!

Cecilia Stefanescu se intilneste cu cititorii din Sibiu

Editura Polirom vă invită marţi, 14 aprilie, la lansarea celui mai recent roman al Ceciliei Ştefănescu, Intrarea Soarelui. Evenimentul va avea loc la Librăria Humanitas din Sibiu, la ora 18.00. Vor prezenta cartea, alături de autoare, Veronica D. Niculescu, Dragoş Varga şi Alex Radu.

În aceeaşi zi, la ora 14.00, scriitoarea se va întîlni cu studenţii Facultăţii de Litere şi Arte a Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu (Sala 55). Întîlnirea va fi prilejuită de o discuţie pe tema „Iubirea în literatura română actuală”, moderată de Dragoş Varga.

Cecilia Ştefănescu este autoarea romanului Legături bolnăvicioase, ecranizat, în regia lui Tudor Giurgiu, după un scenariu semnat de autoare şi selecţionat în secţiunea „Panorama” a Festivalului de Film de la Berlin.

„E posibil ca toată liniştea, cuminţenia şi tihna de acum să fie înlocuite într-o fracţiune de groază şi desfrîu şi tulburare? E posibil să visezi şi, sculîndu-te într-o dimineaţă, scăldată de soare şi plină de promisiuni, tot ce ai înţeles şi ai trăit pînă atunci să dispară? M-am gîndit că e momentul să transform neîntreruptele confesiuni autobiografice de care e plină literatura azi în fabulaţii despre ce ar fi fost viaţa unui personaj care ar fi putut, la fel de bine, să-mi poarte sau să-ţi poarte numele. M-am gîndit să scriu despre toate acele lucruri despre care literatura contemporană nu mai are poftă să vorbească pentru că pare sastisită. Pe care le-a băgat sub preşul istoriei şi pe care le ignoră, cu o conştienţă superioară. E un pariu pe care îl fac cu modele şi cu propriile mele prejudecăţi. Fără îndoială, un roman de dragoste, în care am topit puţina dragoste din literatura română.” (Cecilia Ştefănescu)

Cecilia Ştefănescu s-a născut în 1975 la Bucureşti. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti şi masterul de teoria literaturii şi literatură comparată din cadrul aceleiaşi facultăţi. A publicat în volumele colective Ferestre 98 (1998) şi Tescani 40238 (2000). Debutează editorial cu volumul Legături bolnăvicioase (ediţia I, Paralela 45, 2002; ediţia a II-a, Polirom, 2005, 2006). Romanul a apărut la Ed. Phebus în 2006, traducere în limba franceză de Laure Hinckel, sub titlul Liaisons morbides. De asemenea, Legături bolnavicioase a fost ecranizat, în regia lui Tudor Giurgiu, pe un scenariu semnat de autoare, şi a fost selecţionat în sectiunea „Panorama” a Festivalului de Film de la Berlin. Autoarea a făcut parte din grupul celor 12 scriitori români selecţionaţi pentru Les Belles Etrangères, organizat de Centre National du Livre în noiembrie 2005 la Paris. Cu această ocazie, a apărut cu un fragment de proză, sub titlul „L’après-midi de Sal”, în antologia Les Belles Etrangères. Douze ecrivains roumains (Ed. L’Inventaire, 2005). A participat la Tîrgul de Carte de la Leipzig 2006, într-o lectura publică, în cadrul Leipzig Liest. A lucrat în presă şi în edituri, a predat seminarii de teoria literaturii la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, a publicat articole în reviste precum Dilema, Vineri, Exces, Madame Figaro, Design Buletin, Interval, Cahiers roumains d’etudes litteraires, Cotidianul, Curentul, Observator Cultural, Dilema Veche, Suplimentul de cultură şi a tradus din franceză Tahar Ben Jelloun, L’auberge des pauvres (2002), şi Daniel Pennac, La petite marchande de prose (2004). A scris editoriale pentru revista Elle şi a colaborat la Le Monde Diplomatique, ediţia românească.

Sondaj

Vor fi mai multe  sondaje pe blog de-a lungul anului. Azi am postat  primul – il gasiti in dreapta, sub widget-ul pentru RSS. Intrebarea e: “Cititi literatura romana contemporana?”

Optiuni de raspuns:

• Foarte multa;
• Cateodata (o carte la 1-2 luni);
• Nu, nu ma intereseaza, citesc mai mult literatura universala;
• Exista asa ceva?!

Sondajul asta va ramane pe blog pana  la sfarsitul lunii aprilie, cand, daca va exista un numar rezonabil de voturi, voi posta rezultatele.

Astept sa votati!

Lansare: “Lizoanca la 11 ani” de Doina Rusti – joi, 26 martie 2009, Carturesti Verona, 18.30

“Dragi cititori si colaboratori,

Primul tiraj al romanului Lizoanca la 11 ani, semnat de Doina Rusti, a fost deja epuizat! … In doar doua saptamani de la aparitie… Inainte sa facem lansarea.

Si fiindca nu ne plac restantele, ne grabim sa va intalnim pentru a lansa oficial aceasta carte-manifest.

Iata mai jos detaliile:

Lansarea romanului Lizoanca la 11 ani, de Doina Rusti

Cum va fi?
Altfel decat o lansare obisnuita. Va invitam la o discutie deschisa cu autoarea, Doina Rusti, cu Andreea Marin Banica, precum si cu cativa dintre cei mai cunoscuti jurnalisti din Romania.

Ce se mai intampla?
Cu ocazia lansarii, am organizat masa rotunda pe tema: Lizoanca – intre fictiune si realitate, urmata de o sedinta de autografe.
Invitati: Andreea Marin Banica, Bianca Burta-Cernat, Cezar Paul-Badescu, Ovidiu Simonca

Unde?
Ceainaria din Carturesti Verona, str. Pictor Arthur Verona, nr. 13, Bucuresti

Cand?
Joi, 26 martie, ora 18,30

Poate o carte sa schimbe mentalitati?

Uneori realitatea este mai dura decat fictiunea – cat este realitate si cat este imaginatie in spatele acestei povesti?

Un roman care porneste de la un caz real – un articol de ziar, preluat de mai multe publicatii romanesti, care acuza o fetita de 11 ani de a fi infestat cu sifilis un sat intreg. Care este adevarul si ce reprezinta aparitia acestei carti in literatura romana contemporana?

Sunt doar cateva intrebari la care vom incerca sa raspundem impreuna la intalnirea de joi din Carturesti Verona.

Va asteptam cu drag la o discutie deschisa si o ceasca de ceai. Ambele se anunta fierbinti!”

Roxana Boboc
PR Manager
Editura TREI
Email: roxana.boboc@edituratrei.ro
GSM: 0726152156
Telefon/Fax: 021 300 60 90
www.edituratrei.ro

—————————————————————————————————–
(N.m.)

Pentru mai multe detalii despre carte, accesati pagina autoarei, aici.

Se anunta o lansare fff interesanta! Nu o ratati, mai ales daca sunteti din Bucuresti!

Festivalul “Primavara Poetilor”, Sibiu, editia a II-a, 23-29 martie 2009

p r o g r a m

festivalul „Primăvara Poeţilor” SIBIU

Ediţia a 2-a, 23-29 martie 2009

LUNI, 23.03.2009

- orele 19 – Deschiderea festivalului: dl. Onuc Nemeş-Vintilă, directorul Bibliotecii Judeţene ASTRA Sibiu; dl. Ioan Radu Văcărescu, preşedintele Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor din România; Mihai Curtean, coordonatorul festivalului – Sala Thalia (sala mică)

- orele 19:30 – Poezie & muzică: concert-lectură / versuri de Andrei Ciurunga – Sala Thalia (Aida-Carmen Soanea – violă – Franţa; recită Emil Cătălin Neghină)

- Afterparty: muzică, poezie & taclale – seara, în Imperium Pub

MARŢI, 24.03.2009

- orele 20:30 – Seară Allen Ginsberg: videoproiecţie a interviului acordat lui Jeremy Isaacs, în 1995 (Face to Face); audiţie de poezie în lectura autorului (înregistrare) – Imperium Pub

- Afterparty: muzică, poezie & taclale – seara, în Imperium Pub

MIERCURI, 25.03.2009

- orele 13 – Poeţi francezi/poeţi români: lectură & dezbatere – Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu (Sylvain Audet, Mihai Curtean & elevi de la Colegiul Naţional Octavian Goga)

- orele 15 – Student vs. poet: lectură publică & dezbatere – Facultatea de Litere şi Arte a Universităţii Lucian Blaga (Rita Chirian, Radu Vancu, Dan Herciu, Mihai Curtean & studenţi)

- orele 17 – Revista Euphorion: lansarea nr. 1-2/2009 cu tema Experienţa postmodernă – Teatrul Gong

- Afterparty: muzică, poezie & taclale – seara, în Imperium Pub

JOI, 26.03.2009

- orele 14 – Poezie pe străzi: foi volante cu poezii, împărţite trecătorilor – str. N. Bălcescu (Camelia Silea & elevi ai Colegiului Naţional Pedagogic Andrei Şaguna)

- orele 20:30 – Poezia la microfon: lectură publică & open microphone / cu acompaniament de chitară – Imperium Pub (poeţii Sibiului, Boke de la Darken My Grief & oricine vrea să citească poezie la microfon)

- Afterparty: muzică, poezie & taclale – seara, în Imperium Pub

VINERI, 27.03.2009

- orele 10 – Poeţii & publicul tânăr: lectură publică & dezbatere – Colegiul Naţional Pedagogic Andrei Şaguna (Ioan Radu Văcărescu, Radu Vancu, Camelia Silea, Mihai Curtean & elevi)

- Afterparty: muzică, poezie & taclale – seara, în Imperium Pub

SÂMBĂTĂ, 28.03.2009

- orele 18 – Influenţe: poeţi care inspiră alţi poeţi, cărţi care inspiră alte cărţi, lectură din poezii preferate & dezbatere – Librăria Humanitas (poeţii Sibiului)

- Afterparty: muzică, poezie & taclale – seara, în Imperium Pub

DUMINICĂ, 29.03.2009

- orele 14 – Poezie & teatru – Un tramvai numit Popescu: spectacol după opera antumă şi postumă a poetului Cristian Popescu – Tramvai Răşinari (scenariul & regia: Gavriil Pinte; o producţie a Teatrului Naţional „Radu Stanca” Sibiu; rezervări – în cadrul festivalului)

- orele 21 – Concert Emil Cătălin Neghină: poezie pe note, muzică în versuri, un om şi chitara lui, one man show – Imperium Pub

- Afterparty: muzică, poezie & taclale – seara, în Imperium Pub

PE TOATĂ DURATA FESTIVALULUI:

Poezie/multimedia

- audiţie de poezie (CD) – 11 elegii – Nichita Stănescu, în lectura Oanei Pellea – Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu

- audiţie de poezie (CD) – timpul scrie pe trupul meu versuri – Ana Blandiana, în lectura autoarei – Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu

- vizionare de film documentar (DVD) – Eminescu: călătorie virtuală în absolut – un film de Anca Damian; voci: Ion Caramitru, Adrian Pintea, Dan Condurache; Ministerul Culturii, Editura Video – Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu

Festivalul „Primăvara Poeţilor” SIBIU

Ediţia a 2-a, 23-29 martie 2009

În perioada 23-29 martie a. c., Sibiul va fi animat de 14 evenimente dedicate aducerii poeziei lângă cititor. Festivalul de la Sibiu face parte din Festivalul Internaţional „Le Printemps des Poètes”, organizat în peste 60 de ţări printre care şi România – în Bucureşti şi în peste 50 de oraşe. Scopul Festivalului „Primăvara Poeţilor” Sibiu este de a provoca publicul la o lectură a poeziei contemporane şi a stimula dezbateri privind poezia în sine şi formele ei alternative de existenţă într-un mediu cultural în continuă schimbare.

Publicul cititor de poezie este în continuă scădere, în toată lumea, nu doar la noi. Publicul cumpărător de poezie este şi mai restrâns. Acest festival nu îşi propune să aştepte ca cititorul să vină, ca un somnambul, la cartea de poezii sau să vină neapărat în spaţiile «special amenajate» pentru a se culturaliza, ci îşi propune să ducă fenomenul poetic la cititor, la omul interesat de cultură, pentru o reabilitare a poeziei în sine. Potenţialul cititor de poezie trebuie trezit. Acolo unde se află el: într-o sală de concerte, pe băncile şcolii, în crâşmă şi chiar pe stradă. În plus, după atâţia ani de cvasi-anonimat, ar fi cazul ca poeţii din Sibiu să fie făcuţi cunoscuţi publicului.

Organizat de Biblioteca Judeţeană ASTRA, cenaclul literar Club ASTRA şi Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Sibiu, festivalul oferă publicului sibian şansa de a descoperi poeţii şi creaţiile lor printr-un program de evenimente desfăşurate în 9 locaţii, îmbinând poezia cu muzica, filmul şi teatrul. Printre evenimente se numără:

• Poezia la microfon: lectură publică & open microphone / cu acompaniament de chitară – Imperium Pub (poeţii Sibiului & oricine vrea să citească poezie la microfon)

(EVENIMENT ÎN PREMIERĂ)

• Poezie pe străzi: foi volante cu poezii, împărţite trecătorilor – str. N. Bălcescu (Camelia Silea & elevi ai Colegiului Naţional Pedagogic Andrei Şaguna)

(EVENIMENT ÎN PREMIERĂ)

• Seară Allen Ginsberg: videoproiecţie a interviului acordat lui Jeremy Isaacs, în 1995 (Face to Face); audiţie de poezie în lectura autorului (înregistrare) – Imperium Pub

(EVENIMENT ÎN PREMIERĂ)

• Poezie & muzică: recital de poezie şi violoncel / versuri de Andrei Ciurunga – Sala Thalia (Aida-Carmen Soanea & Emil Cătălin Neghină)

(EVENIMENT ÎN PREMIERĂ)

• Concert Emil Cătălin Neghină: poezie pe note, muzică în versuri, un om şi chitara lui, one man show – Imperium Pub
• Poezie & teatru – Un tramvai numit Popescu: spectacol după opera antumă şi postumă a poetului Cristian Popescu – Tramvai Răşinari (scenariul & regia: Gavriil Pinte; o producţie a Teatrului Naţional „Radu Stanca” Sibiu)
• lecturi publice şi dezbateri savuroase cu poeţii din Sibiu, în diverse locaţii din centrul istoric al oraşului, vizionarea filmului documentar Eminescu: călătorie virtuală în absolut – un film de Anca Damian, voci: Ion Caramitru, Adrian Pintea şi Dan Condurache, audiţii publice de poezie cu înregistrări din eternii Nichita Stănescu şi Ana Blandiana etc.

PARTENERI:

Facultatea de Litere şi Arte (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu), Filarmonica de Stat Sibiu, Teatrul Naţional „Radu Stanca”, Librăria Humanitas, Teatrul Gong, Imperium Pub, Colegiul Naţional „Octavian Goga”, Colegiul Naţional Pedagogic „Andrei Şaguna”, Onyx Copy Center.

PARTICIPANŢI:

Poezie: Cristian Cătălinoiu, Dumitru Chioaru, Rita Chirian, Mihai Curtean, Dan Herciu, Emil Cătălin Neghină, Daniela Popa, Camelia Silea, Radu Vancu, Ioan Radu Văcărescu

Muzică: Aida-Carmen Soanea (violoncel), Emil Cătălin Neghină (chitară)

Invitaţi: Sylvain Audet, Silviu Guga, Anda Ionaş, Veronica D. Niculescu, Andrei Terian, Dragoş Varga, Joachim Wittstock

PARTENERI MEDIA:

Revista Profil Cultural, Revista Euphorion, Revista Transilvania, Expres Sibian, Monitorul de Sibiu, Dacii liberi, Rondul de Sibiu, TV Sibiu, Radio Sibiu, TV Eveniment.

LINK-URI UTILE:

http://primavarapoetilorsibiu.blogspot.com

www.primavarapoetilor.ro

www.printempsdespoetes.com

Vă aşteptăm la festival!

Cu stimă,

Mihai Curtean

coordonatorul Festivalului „Primăvara Poeţilor” Sibiu

Veronica D. Niculescu da startul dezbaterii „Scriitori si traducatori”

Un  comunicat primit pe e-mail de la Claudia Fitcoschi (Polirom); il redau mai jos pentru (in special) sibienii interesati:

Veronica D. Niculescu da startul dezbaterii „Scriitori si traducatori”

Editurile Cartea Romaneasca si Polirom va invita simbata, 14 februarie, ora 17.00, la o discutie pe tema „Scriitori si traducatori”, in Sibiu, la Libraria Humanitas.
Participa: Radu Vancu si Dumitru Chioaru. Vor fi dezbatute doua volume: Orchestra portocalie de Veronica D. Niculescu si Ochiul de Vladimir Nabokov (tradus in premiera de Veronica D. Niculescu). Participantii vor putea viziona si o proiectie de imagini cu Vladimir Nabokov.

Ce poate face o femeie care se teme sa nu il piarda pe barbatul iubit? Cum sa se apere de „orchestra” de trupuri ademenitoare care cinta de jur imprejur? Dar ce va face cind, scaldata in divina lumina a dragostei, sub acest neasteptat urias reflector, va auzi cintind nu imprejur, ci in ea insasi o intreaga orchestra, pe o mie de voci? Carei voci i se va supune?
Orchestra portocalie reuneste unsprezece povestiri, subtil inlantuite intre ele de catre personaje care, pastrind anumite elemente comune, trec dintr-o poveste in alta.
O carte cu acvarii gigantice in care madone plutesc sub cupole de apa, femeile privesc cu pofta alte femei doar pentru a-si intelege barbatii, si tot ele poarta intr-insele si fragilele adolescente ce-au fost. O carte despre insatiabila noastra nevoie de dragoste, cel mai adesea dominata de spaima de-a pierde fiinta iubita.
Veronica D. Niculescu ne sopteste sa nu confundam linistea cu fericirea, ne indeamna sa fisuram sfera iubirii, macar si pentru a vedea ce culoare are lichidul care curge din ea.

Veronica D. Niculescu s-a nascut la 4 mai 1968 la Pitesti. Din 1996 a inceput sa lucreze in presa, fiind redactor-sef al unui cotidian local si apoi redactor la diferite publicatii culturale si edituri. Din anul 2000 locuieste la Sibiu, in prezent fiind colaborator permanent al Suplimentului de cultura si corespondent al unui cotidian central. A debutat in proza, in 2004, cu volumul de proza scurta Adeb, Editura Limes – Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor din Romania. Volumul a fost reeditat in 2005, la Editura Liternet. A publicat proza in antologiile Proza.ro, Editura Paralela 45, 2006, Sibiu / Hermannstadt in scrisori sentimentale, Editura Imago, 2007, si in reviste precum Euphorion, Transilvania, Timpul, Sud, Liternet. A tradus romanul Ochiul de Vladimir Nabokov, 2008, Editura Polirom.

Cele mai bune ginduri,
Claudia Fitcoschi
Departamentul de Promovare si Relatii cu Presa

Afisul:

Pe Veronica D. Niculescu o gasiti – virtual – aici (cu un post despre dezbatere)

Poveşti de adormit vrăjitorii

• Cronică literară publicată în revista Cultura, nr. 5 (209) din 5 februarie 2009  – poate fi citită şi aici

J. K. Rowling, “The Tales of Beedle the Bard – translated from the original runes by Hermione Granger”, Standard Edition (Hardcover), United Kingdom: Children’s High Level Group and Bloomsbury, 128 p.

Pe 7 noiembrie 2000, Harold Bloom publica în „Wall Street Journal” un articol intitulat ironic, „Can 35 Million Book Buyers Be Wrong? Yes.”, prin care încerca să desfiinţeze seria „Harry Potter”, analizând doar primul volum, „Harry Potter and the Philosopher’s Stone”, cu toate că până la acea dată apăruse şi al treilea. Dar, chiar dacă sunt identificate corect slăbiciunile estetice ale primei cărţii, articolul suferă tocmai prin limitarea viziunii critice şi, astfel, Bloom ajunge la concluzii aberante, cum ar fi acelea că Hogwarts e o şcoală obositoare, studenţii sunt preocupaţi doar de jocurile sportive atunci când nu învaţă să arunce vrăji, ori că Harry se descurcă admirabil în confruntarea cu Voldemort de la sfârşitul primei cărţi (când, mai degrabă, e vorba de noroc chior).
Chiar şi cu intervenţia reputatului profesor de la Yale, faima cărţilor cu vrăjitorul ochelarist pare să nu fi suferit niciun prejudiciu în lumea întreagă, iar ultimele patru volume, câte au mai apărut de la publicarea articolului scris de Bloom, au continuat să se vândă fiecare în zeci de milioane de exemplare pe întregul mapamond.
Pe lângă cele şapte tomuri „Harry Potter”, Rowling a publicat încă două cărţi („Fantastic Beasts and Where to Find Them” şi „Quidditch Through the Ages”), care s-au bucurat de un succes asemănător, iar la sfârşitul anului trecut, pe 4 decembrie 2008, a lansat o nouă carte – „The Tales of Beedle the Bard”. Volumul, destul de subţire, tipărit cu corp de literă mare, la două rânduri, dar însoţit de câteva reprezentări grafice interesante, aşa cum i se potriveşte unei asemenea cărţi, conţine cinci poveşti pentru copii, nou-traduse din rune (versiunea originală) de Hermione Granger, studenta eminentă de la Hogwarts.
Însă, titlul cărţii nu este nou pentru cititorii „Harry Potter”, care s-au întâlnit cu el pe parcursul ultimului volum din serie, „Harry Potter and the Deathly Hallows”, unde a cincea poveste din cartea de faţă era istorisită integral în capitolul XXI, conţinând o importantă pistă către elucidarea modului în care Voldemort putea fi ucis once and for all.
Deliciul volumului nu este dat în mod necesar de tematica poveştilor, care, în esenţă, comportă aceleaşi valori umane ca poveştile de gen cu care sunt obişnuiţi copiii ne-vrăjitori, nici de demersul narativ care, adesea, e destul de simplist, cât de comentariile făcute de Albus Dumbledore pe marginea fiecărei poveşti, nişte adnotări pe care, aşa cum Rowling mărturiseşte în prefaţă, nu se ştie sigur dacă răposatul director de la Hogwarts le scrisese pentru el însuşi sau pentru includerea lor într-o viitoare ediţie a cărţii cu poveşti de adormit copiii vrăjitori.

Muggle-haters

Cu excepţia ultimei poveşti, celelalte patru au o anumită doză de umor care se deduce încă din titlul lor. Primele două, „The Wizard and the Hopping Pot” şi „The Fountain of Fair Fortune”, deşi diferite ca miză, au resuscitat de-a lungul secolelor, aşa cum informează Dumbledore, o varietate de comentarii negative din partea vrăjitorilor care nu suportau să aibă legături cu cei care nu posedau darul magiei. În plus, „The Wizard and the Hopping Pot” a suferit o serie de modificări odată cu trecerea timpului. Varianta originală, redată de altfel şi în această ediţie, spunea povestea unui vrăjitor, iubitor de persoane non-magice, cărora le oferea ajutorul oricând i-l solicitau, fără ca ele să ştie că posedă puteri miraculoase; dar odată cu moartea sa, fiul lui refuză să ducă mai departe „tradiţia”. Astfel, ignoră avertismentele tatălui şi hotărăşte să-şi reconsidere decizia abia atunci când din partea de jos a ceaunului, în care tatăl său prepara licorile, răsare un picior, ceaunul devine săltăreţ, iar cu cât fiul de vrăjitor refuză să-şi ajute semenii, cu atât ceaunul începe să-l urmărească peste tot sau chiar să se manifeste în concordanţă cu bolile de care sufereau vecinii lui. Ei bine, modificările ulterioare aduse de aşa-numiţii „anti-Muggle” au survenit doar la finalul poveştii – cel urmărit de ceaun nu mai era vrăjitorul, ci erau vecinii care îi cereau ajutorul.
Aceeaşi morală „pro-Muggle” se întâlneşte şi în a doua poveste, care la suprafaţă spune istoria a trei vrăjitoare, Asha – suferind de o maladie incurabilă, Altheda – căreia un vrăjitor diabolic i-a furat toate bunurile, inclusiv bagheta magică, şi Amata – părăsită de bărbatul iubit şi acum suferind din această pricină. Cele trei pornesc către Fântâna Norocului, sperând că astfel viaţa lor va urma un curs mai bun. Pe acest drum, care se dovedeşte a fi unul iniţiatic, îl întâlnesc pe Luckless, un cavaler obişnuit, fără puteri magice, care le va ajuta să treacă de o serie de obstacole, şi, odată ajunse la fântână, îşi dau seama că nu ele au nevoie reală să se scalde în apa miraculoasă, ci cavalerul lor. Însă, în subsidiar, povestea vorbeşte despre una dintre problemele fundamentale din lumea vrăjitorească: aceeaşi necesitate a apropierii dintre vrăjitori şi cei lipsiţi de darul magiei.

Wizard Wannabe

În următoarele două poveşti, „The Warlock’s Hairy Heart” şi „Babbitty Rabbitty and Her Cackling Stump”, Rowling ridică miza narativă şi aşază în centrul celor două naraţiuni valori umane importante – iubirea, cu tot ceea ce implică ea, şi onestitatea –, pentru că, nu-i aşa, chiar şi vrăjitorii sunt, în primul rând, oameni şi se comportă în consecinţă. Deşi agresivă prin subiectul abordat şi nerecomandabilă copiilor care n-au ajuns la o anumită vârstă psihologică, „The Warlock’s Hairy Heart” a supravieţuit în volum de-a lungul secolelor şi a rămas una dintre faimoasele poveşti de adormit copiii. Bref, este vorba despre un vrăjitor care se decide să obţină invulnerabilitate în faţa iubirii şi, de aceea, îşi scoate inima şi o conservă într-un borcan. Dar atunci când, supus presiunilor sociale, îşi alege o soţie, iar aceasta îi reproşează că e un om lipsit de inimă, la propriu şi la figurat, şi va încerca să-şi pună la loc inima pe suprafaţa căreia a crescut păr, experimentul se va dovedi un eşec, care va provoca moartea vrăjitorului. Tocmai de aceea e greu de înţeles de ce o asemenea poveste a fost scrisă pentru copii, dar poate chiar acest caracter anecdotic şi certitudinea că nici măcar magia nu este un răspuns pentru problemele sentimentale ori că nu înseamnă nici pe departe putere absolută au făcut-o să supravieţuiească în timp. Şi, cu siguranţă, amplasarea ei la mijlocul cărţii face parte dintr-o strategie inteligentă, pentru că odată cu ea, problematica de substanţă a poveştilor se amplifică.
„Babbitty Rabbitty…” face o apologie a onestităţii: cu mult timp în urmă, un rege nu prea sclipitor îşi pune în gând să deţină el singur puterea magică. Angajează un pseudo-vrăjitor care să-l înveţe magie, dar planul său este deturnat de o vrăjitoare adevărată, iar de aici decurg o serie de peripeţii delicioase, în urma cărora regele se va face de râs în faţa întregului său regat.

Cum să stăpâneşti moartea

Fără îndoială, cea mai interesantă şi importantă poveste din volum rămâne „The Tale of the Three Brothers”, care, până la faimoasa luptă finală dintre Harry Potter şi Voldemort, se credea a fi doar un mit. Cu ajutorul magiei, trei fraţi reuşesc să sfideze moartea, care, drept răsplată, este gata să le ofere trei premii. Fratele cel mare îi cere o baghetă care să-l facă invincibil, mijlociul o piatră cu ajutorul căreia să reînvie morţii, iar cel mic îi cere un obiect care să-i permită să meargă oriunde fără să fie urmărit de moarte. Astfel, primeşte chiar pelerina invizibilă a morţii, toate cele trei obiecte formând „The Deathly Hallows”. Dar, previzibil, primii doi fraţi îşi găsesc curând sfârşitul, pentru că orbiţi de setea de putere şi scăpându-le o serie de detalii, îi permit morţii să le ia viaţa. Numai al treilea frate, care, deşi cel mai tânăr, e cel mai înţelept, supravieţuieşte până la o vârstă înaintată, când decide singur să moară, iar atunci îşi va înlătura pelerina şi i-o va da fiului său. Cea mai bună din volum, povestea rămâne interesantă nu doar sub aspect narativ, ci şi în ceea ce priveşte tonul, atitudinea care se dezvăluie este una pragmatică, poate cea mai pragmatică din toată cartea.
Din punct de vedere literar, volumul scris de Rowling nu depăşeşte cu mult seria „Harry Potter”, pentru că autoarea nu are în stăpânire tehnici narative sclipitoare, ci doar idei epice care se propagă neatent în pagină. Dar chiar şi-aşa sunt convins că volumul va fi citit de lumea-ntreagă, măcar de dragul lui Potter. Şi, drept să spun, prefer ca, în această epocă a tehnologiei, copiii să citească „Harry Potter” şi „The Tales of Beedle the Bard” decât să-şi petreacă tot timpul în faţa PC-ului, jucând Counter Strike.